Romania, magnet pentru imigratiunea italiana

Destinul a binevoit sa le dea nume ca Fotino, Pesamosca ori Marino si sa-i trimeata prin Brasov, Bucuresci ori Tara Hategului. Nu ca turisti, ci ca pietrari, taietori de lemne, agricultori si, mai rar, actori. Ei sunt imigrantii italienii din Romania, care si-au parasit patria pentru un trai mai bun pe darnicele noastre plaiuri.

D’apai italieni au venit de mult pe taramuri romanesti (sa ne amintim de Anton-Maria del Chiaro, secretarul domnului nostru Constantin Brancoveanu). Dar imigratiunea actuala isi are originea in secolul trecut. Astfel ca, din 1860 pana acum 12 ani (1920), au venit la noi 60.000 de italieni. Cei mai multi isi au obarsia din zona Venetia-Friul si alte regiuni din nordul Cizmei.

Majoritatea erau de conditiune modesta, dar inzestrati cu harnicie si pricepere pentru varii profesiuni. Zidari, pietrari, faiantari, agricultori, sau … de ascutitori de umbrele.

Dar unde ii gasim pe imigranti sau pe urmasii lor? Peste tot unde e rost de lucru. Scot piatra la Greci (Tulcea), unde localnicii le zic "broastele", muncesc pamantul pe langa Craiova sau prin Moldova, taie lemne in Hateg... Iar la Peles au fost zidari, dupa cum scrie regretata noastra regina si poetesa Elisabeta (Carmen Sylva).

Cam toate astea, cu exceptiunea extragerii de piatra, fac italienii si pe la Bucuresci si impregiurimile capitalei. In orasul nostru exista vreo 7.000 de macaronari, oameni destoinici majoritatea. Muncesc greu, merg duminica la biserica lor din buricul urbei, dar stiu si de distractiune!

Nu toti italienii veniti la noi sunt fara studii superioare, iar multi dintre fii de pietrari si agricultori macaronari sunt romani cu diploma. Ati auzit poate de Mihai (Misu) Fotino, actor la Brasov si tata al unui prunc de doi ani, cu acelasi nume... Sa-i uram ca fi-su sa-i calce pe urme, ba chiar sa-l intreaca in renume!

Iar din trecutul nu tare indepartat, sa ni-i amintim pe Giulio Magni (arhitect sef al capitalei si ”parintele” Halei Traian) si pe Luigi Cazzavillan (care a fondat foaia Universul, in 1887).

In concluziune, multi italieni si-au facut un cheag aici, au ajuns persoane respectate si nu se mai intorc in satele si orasele din Peninsula. Decat pentru a-si petrece concediul cu neamurile. Cum si romanii nostri, cati ies  la plimbare prin lume, nu merg in Italia decat ca turisti.

Pai cine a auzit sa plece cineva la lucru, din Romania in Italia?